ne puteti gasi pe: facebook twitter wordpress youtube picasa
MEDIA ROOM



12.03.2012 | Sectorul cercetarii: cum sta Romania in comparatie cu alte tari?
12.03.2012 | Evaluarile-pilot la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a vor avea loc in intervalul 9-23 Mai
07.03.2012 | A aparut numarul 12 al revistei Stiinta si Tehnica
06.03.2012 | Cat de mari sunt taxele scolare in tarile dezvoltate si cat de facil este accesul studentilor la burse si imprumuturi

 vezi toata lista
 

,,Romania are o sansa unica de a fi platforma de dezbatere pentru subiecte educationale la nivel european" - Interviu cu Ligia Deca, Sefa secretariatului procesului Bologna, preluat incepand cu luna aceasta de Romania

SHARE: tweet this
Dupa doi ani in care a condus, la Bruxelles, Uniunea Studentilor Europeni (ESU), Ligia Deca a revenit in tara ca sefa a secretariatului procesului Bologna – reforma a educatiei universitare europene. Romania a preluat secretariatul acestui proces pe data de 1 iulie a acestui an. In interviul de mai jos ea ne vorbeste despre sansele pe care le are Romania in acest nou rol, implicarea tot mai mare a studentilor in procesul educational,  invatamantul centrat pe student si despre dinamica organizatiilor studentesti europene. In Romania, Ligia Deca a fost pentru un an secretarul general si pentru un an presedintele Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti, a coordonat in cadrul Societatii Academice Romane o campanie anti-coruptie in invatamantul superior, pilotand Coalitia pentru Universitati Curate. Puteti urmari la finalul materialului fragmente din interviul video acordat de Ligia Deca Fundatiei Dinu Patriciu.

FDP: In ce va consta rolul Romaniei in cadrul acestui proces?

Ligia Deca: Romania va organiza conferinta ministeriala din aprilie 2012 si va gazdui secretaritul acestui proces asigurand suportul intalnirilor de coordonare si coordonarea working group-ului care se axeaza pe dialogul tarilor europene cu dialogul din alte tari ale lumii. Procesul Bologna este poate cel mai influent proces de reforma educationala la nivel european si din cauza asta cred ca Romania are o sansa unica acum, pentru a fi vizibila si pentru a fi platforma de dezbatere pentru subiecte educationale nu numai la nivel national dar si european.

FDP: Exista oportunitati pentru tineri in acesti doi ani?

Ligia Deca: Vor exista foarte multe evenimente si dezbateri si cred ca acolo ar fi foarte important sa avem si vocea tinerilor. Nu cred ca exista student nepregatit sa participe la o dezbatere educationala. Experienta studentului din anul I de licenta este ireplicabila, el simte pe pielea lui sistemul de la momentul respectiv si poate da un feed-back pe care nimeni altcineva nu-l poate da, nici macar cel care este in anul II si care a trait altceva la momentul respectiv.

FDP: La finalul mandatului de doi ani la conducerea ESU, in ce masura ti-ai atins obiectivele propuse in 2008?

Ligia Deca: In 2008 mi-am propus obiective externe precum ridicarea imaginii participarii studentilor la nivel european dar si influentarea politicilor educationale care ating toti studentii pe care ii reprezentam. ESU reprezinta 45 de organizatii nationale din 37 de tari europene, deci merge peste anvergura Uniunii Europene si incercam sa atingem atat procesul Bologna, care acopera 47 de state, dar si procesele Uniunii Europene care au legatura cu invatamantul superior, mobilitatea studentilor, invatamantul centrat pe student, asigurarea calitatii.

Ca obiective interne, mi-am dorit un nivel egal de participare din toate colturile Europei, exista organizatii studentesti cu istorie de 200 de ani si unele nascute acum 2-3 ani. Membrii ESU se intind de la organizatia din Marea Britanie care are o istorie de peste 100 de ani si un buget de peste 20 de milioane de euro pana la organizatia underground din Belarus, unde studentii nu au voie sa se intalneasca pentru ca sunt arestati, dar care reprezinta drepturile studentilor, asa cum poate ea, intr-un regim nedemocratic. In 2008 mi-am dorit si ca cei care sunt implicati la nivel european sa se intoarca in mediile nationale si sa promoveze discutiile care de multe ori raman doar la nivel european si ceea ce ajunge la nivel national ajunge fie fractionat, fie mixat cu o anumita agenda politica de moment. In mare obiectivele cred ca au fost indeplinite, rolul studentilor este din nou recunoscut, dimensiunea sociala este prima prioritate, iar invatamantul centrat pe student a devenit linie prioritara.

FDP: La nivel european, procesul Bologna a implinit un deceniu. In cadrul caror aspecte putem spune ca a fost  o  reusita si  unde mai e inca mult de lucru?

Ligia Deca: Sistemul european nu a avut bratele deschise catre Bologna de la inceput. Bologna a inceput ca o agenda aplicabila unui numar relativ mic de state si cu un numar limitat de linii de actiune, agenda fiind extinsa la fiecare doi ani. Tarile care au intrat mai tarziu au avut foarte mult de recuperat. La ora aceasta se vorbeste despre ,,two speeds Bologna”. Ceea ce iarasi am vazut este o intelegere gresita, toata lumea spune: ,,Bologna spune sa avem trei ani licenta, doi ani masterat, trei ani doctorat”. Gresit. Nicaieri, in conferintele ministeriale nu a fost data durata in ani, ci numai numarul de ECTS. Ca realizari, dupa 10 ani, in domeniul calitatii saltul a fost vizibil, avem agentii de asigurare a calitatii in toate tarile Bologna. De asemenea, in zona de recunoastere a calificarilor foarte multe tari au facut schimbari legislative si de curricula pentru a se adapta, a crescut participarea studentilor. Liniile care au fost mai putin atinse au fost cele care implicau un nivel mai mare de costuri si atingerea unor obiective premergatoare. De exemplu, mobilitatea studentilor, care este foarte greu de crescut daca nu exista recunoastere, daca nu exista asigurarea calitatii pentru a exista un nivel de incredere intre institutii si daca nu exista suportul financiar. Pana cand aceste componente nu se misca semnificativ mobilitatea europeana este impinsa doar de programe gen Erasmuscare se limiteaza doar la spatiul Uniunii Europene si nu la tot spatiul Bologna.

Alta linie care s-a miscat foarte greu a fost dimensiunea sociala. Corpul studentilor dintr-o tara ar trebui sa reflecte diversitatea populatiei, iar multe tari au fost destul de reticente in a recunoaste ca au probleme in aceasta zona, din diferite motive. Unele au refuzat chiar sa recunoasca ca au grupuri defavorizate, ceea ce sociologic e foarte putin probabil. Din aceasta cauza dimensiunea sociala a devenit unul ditre dezideratele principale pentru agenda din urmatorii 10 ani. S-au adaugat si altele: invatarea pe tot parcursul vietii, legatura dintre invatamant superior si cercetare, invatamant centrat pe student, dimensiunea externa a procesului Bologna.

FDP: Care sunt caracteristicile invatamantului centrat pe student?

Ligia Deca: Invatamantul centrat pe student este un concept relativ politic nou, el exista de multa vreme in anumite tari. In viziunea Uniunii Europene a Studentilor el se intinde de la schimbarea curriculara pana la participarea studentilor, si de la investitia in infrastructura pana la concepte mult mai putin palpabile ca, de exemplu, schimbarea de mentalitate de la teaching la learning. El inseamna schimbare de responsabilitate. Studentul nu mai asteapta ca statul sa-si asume responsabilitatea pentru rezultatele parcursului lui de studiu ci prin alegerile pe care le face si prin contributia pe care si-o aduce la propriul parcurs isi asuma si rezultatele muncii sale.

Inseamna si un conglomerat de masuri: asigurarea calitatii, implementarea creditelor ECTS, implementarea modularizarii pentru a-ti putea construi acest parcurs, o atentie deosebita acordata profilului individual al fiecarui student. Nu toate masurile necesare invatamantului centrat pe student inseamna mai multe fonduri. Unele insemana pur si simplu schimbare de atitudine sau proactivitate din partea studentului si deschidere din partea profesorului. Este o discutie care pune sub semnul intrebarii status quo-ul si care deschide drumul pentru a iesi din zona de lancezeala in care studentul spune ,,vreau sa iau o diploma si sa ma angajez bine”. Nu este vorba numai de asta, educatia inseamna mult mai mult decat atat si poate aduce mult mai multe beneficii societatii decat atat.

FDP: Crezi ca in Romania ar fi greu de implementat acest concept?

Ligia Deca: Cred ca Romania a avut la un moment dat o aplecare catre invatamant centrat pe student insa cu o nuanta predominanta pentru excelenta. Insa zona de recuperare a carentelor in educatie, de ridicare a nivelului mediu nu este suficient studiata in Romania. Vorbim foarte mult despre atragerea studentilor din China, din India, insa foarte rar aud despre exploatarea potentialului pe care il avem in tara. Doar 5-6% dintre absolventii de liceu din mediul rural ajung in invatamantul superior. Potentialul pierdut este urias. Daca am lucra cu calcul economic nu stiu ce ar fi mai rentabil, sa ne exploatam propriul potential sau sa atragem potential din afara.

FDP: Si sa-l adaptam cultural...

Ligia Deca: Si sa-l adaptam cultural, si sa ne adaptam riscul sa se intoarca in zona de origine. Sunt discutii foarte interesante deschise mai ales cand se fac reforme legislative insa nu sunt suficient aprofundate. Am vazut foarte putine studii de impact referitoare la efectele initiativelor legislative anterioare, de pilda. Am observat ca in Uniunea Europeana exista o traditie in a colecta date si de a revizui reglementarile legislative in functie de schimbarile socio-economice.

FDP:  Poti face o comparatie intre ceea ce se intampla in organizatiile studentesti din Romania si cele din tarile cu o traditie mai veche?

Ligia Deca: La nivel european exista diferente majore intre miscarile studentesti, din punct de vedere al istoriei, al organizarii, al recunoasterii. Sistemul pe care noi il avem este un sistem comun in foarte multe tari din S-E Europei, in care organizatiile studentesti nu sunt infiintate prin lege ci ca ONG-uri, pe sistem federativ. Exista si alte modele, de exemplu organizatii de tip uniune, sistem de parlament studentesc foarte tare legiferat (in Polonia, Ucraina). Concluzia mea este ca nu exista un model ideal de organizatie studenteasca. Exista insa un grad diferit de implicare. Cu cat tara este mai democratica cu atat organizatiile studentesti sunt mai puternice. In statele vestice organizatiile studentesti sunt extrem de reactive la ceea ce se intampla in plan educational si politic. In vestul si nordul Europei rolul politic al organizatiilor studentesti este mult mai asumat decat in tarile din fostul bloc comunist unde exista o reactie aproape viscerala la implicarea politica, cel putin oficial.

FDP: De ce in Romania numarul studentilor care se implica in organizatii studentesti este destul de mic?

Ligia Deca: Cred ca asistam la un fel de consumerism educational. Universitatea nu mai este privita ca o comunitate, ca o zona in care te dezvolti personal si in care trebuie sa contribui si sa te implici, miscarea studenteasca fiind una dintre formele de implicare.  Este privita ca o etapa rapida in care se bifeaza niste pasi pre-definiti si la sfarsit exista o diploma care iti da acces sau nu catre o anumita zona a pietei muncii. Aceasta perceptie nu incurajeaza foarte tare implicarea. Ceea ce incurajeaza este aparitia acestor ONG-uri studentesti care nu au functia de reprezentare foarte bine definita ci mai degraba se axeaza pe niste nevoi secundare, de exemplu cum sa sustii un interviu. Organizatiile care adreseaza aceasta nevoie primara de reprezentare isi pierd din atractivitate din diferite motive, precum schimbarea de viziune, lipsa de recunoastere din partea universitatii, lipsa de sprijin si chiar si greselile facute de liderii lor.

Nu cred ca prin a arata cu degetul si a spune ca nu sunt studentii implicati putem sa reparam ceva. Cred ca e nevoie sa mergem la valori, la principii si la ce creeaza ethos-ul miscarii studentesti. Miscarea studenteasca se bazeaza foarte mult pe idealuri, pe principii comune si pe nevoia de a schimba ceva in bine, acesta a fost dezideratul meu cand am hotarat ca o sa pierd tot timpul meu liber in organizatia studenteasca din care faceam parte. Un element cheie este definirea acelor directii care ar stimula participarea studentilor. Poti atinge un numar limitat de studenti prin organizarea de baluri sau cu training-uri pe diferite teme. Trebuie sa gasesti acel filon, acea tema generala care ii face pe studenti sa fie prezenti si sa nu-si piarda interesul dupa ce o activitate s-a finalizat.

FDP: Revenind la valori si la timpul petrecut in universitate, ce anume ar putea face guvernul la nivel legislativ si universitatile la nivel intern pentru a-i ajuta pe tineri sa fructifice la maxim acest timp?

Ligia Deca: Cred ca ar trebui ca masurile care se implementeaza la nivel formal sa fie la un moment dat reluate. Foarte multe masuri in ultimii ani au fost facute rapid, pentru a bifa niste capitole. La nivelul academic al universitatilor convingerea privind utilitatea acestor schimbari nu e existat, ceea ce inseamna ca rezistenta din partea sistemului a fost foarte mare. O sa dau un exemplu foarte simplu: ECTS (European Credit Transfer System) creditele transferabile de studii. Am auzit rectori care au spus in intalniri la nivel national ca ei au distribuit numarul de credite in functie de cate materii existau in curricula. ,,Le-am dat un numar egal ca sa nu se supere domnii profesori intre ei”, au spus. De la aceasta optiune pana la esenta ECTS, care se bazeaza pe gradul de ocupare al timpului studentului si pe rezultatele invatarii, este foarte mare diferenta. Daca ECTS a fost masurat in acel mod enuntat de acel domn rector inseamna ca toata implementarea sistemului ECTS in Romania este nula: nu poate fi folosita pentru recunoastere, nu poate fi folosita pentru acumulare si si mai putin poate fi folosita pentru transfer.

FDP: Care sunt efectele acestei situatii care probabil ca nu e singulara si cum s-ar putea ea remedia?

Ligia Deca: Efectele le vedem: lipsa de recunoastere a diplomelor, lipsa de recunoastere a perioadelor de mobilitate, lipsa de mobilitate interna, intre universitati. Cred ca o etapa foarte necesara ar fi rediscutarea tuturor acestor reforme la nivel operational, nu numai cu rectorii, dar si cu decanii, sefii de catedra, cu participarea studentilor si a cadrelor didactice tinere, acei oameni care stau in spatele birourilor si fac acea treaba cu care alti oameni ies in fata. Cred ca exista un potential enorm din punct de vedere academic, exista foarte multi profesori care-si investesc in continuare timpul pentru a genera atat calitate, dar si dezvoltare individuala, dar pe care nu-i vedem. Vedem mai mult scandaluri si o groaza de initiative legislative cu efecte discutabile. Dupa parerea mea, reformele legale vor avea din ce in ce mai putin efect asupra sistemului. Sistemul este suprasaturat, foarte mare, foarte greu de gestionat iar tendinta si la nivel european este catre autonomie institutionala. Autonomia institutionala functioneaza atunci cand institutiile de invatamant superior au maturitatea sa si-o asume. Noi asistam la situatii in care institutiile au autonomie financiara si suna in continuare la minister sa intrebe cum cheltuiesc banii.

FDP: Crezi ca exista un set de competente generale pe care un student ar trebui sa le dobandeasca in facultate, indiferent de profilul acesteia?

Ligia Deca: Da. In primul rand cred ca universitatea e mai mult decat pregatire pentru piata muncii. Cred ca foarte multa lume nu poate sa iasa din mediul familial, din convingeri, din valori, chiar si din situatia materiala fara ajutoarul universitatii. Cred ca universitatea ar trebui sa-ti formeze competente de active citizen, de cetatean cu implicare civica, de exercitiu democratic, ca fiecare om sa-si poata comunica propriile cnvingeri. Este fascinant sa vezi studenti din alte tari care pot sa tina un speech fara sa aiba nimic in fata. Foarte putini studenti din zona noastra geografica au aceasta usurinta. Este nevoie, de asemenea, ca studentii sa aiba capacitatea de a invata pe tot parcursul vietii si de a nu se panica in cazul nevoii de schimbare profesionala. Reconversia profesionala ar trebui sa fie ca un fel de reflex atunci cand simti ca nu ti se mai potrivesc competentele specifice pe piata muncii. Ar trebui sa avem o educatie etica si poate si putin filosofie si stiinte politice, bazele ideologiilor, logica, cum sa-ti administrezi propriile finante, competente IT. Romania pune mult accent pe ideea de excelenta si pe formarea unei elite intelectuale. Problema este ca potentialul acela se poate regasi in mai multi potentiali studenti decat vedem cu ochiul liber.

FDP: In aceasta noua dinamica a invatarii, profesorul universitar este un indrumator sau un model?

Ligia Deca: Cred ca ar trebui sa devina un moderator, pentru ca el nu este singura sursa de cunoastere. Exista foarte multe oportunitati atunci cand oamenii invata unii de la ceilalti. Profesorul trebuie pe  de o parte, sa faciliteze dezbaterea, sa te invete sa gandesti, sa cauti singur solutii si sa iti stimuleze spiritul critic, sa poti pune sub semnul intrebarii tot ceea ce ti se transmite.

FDP: Primavara aceasta ministrul Daniel Funeriu le-a promis studentilor un statut care sa includa drepturile si obligatiile acestora. Care crezi ca sunt principalele drepturi care le lipsesc studentilor romani in momentul de fata?

Ligia Deca: Cred ca ar trebui sa existe dreptul de participare in toate deciziile comunitatii academice. Am auzit foarte mult ori exprimarea aceasta: ,,studentii sunt implicati in procesele de consultare, atunci cand aceastea ii privesc”. Si intrebarea mea fireasca este : Si care sunt acelea care nu ii privesc? Trebuie spart mitul ca numai bursele si subventiile pentru camine si cantine sunt de domeniul organizatiilor studentesti. De asemenea, cred ca in zona de drepturi ar trebui sa existe si dreptul de a beneficia de sistemul educational, oferirea acelorasi sanse de a-si atinge potentialul.

 

Interviu realizat de Mihaela Elsner

mihaela.elsner@fundatiadinupatriciu.ro


05.07.2010

Numar de vizualizari: 10893