ne puteti gasi pe: facebook twitter wordpress youtube picasa
MEDIA ROOM



12.03.2012 | Sectorul cercetarii: cum sta Romania in comparatie cu alte tari?
12.03.2012 | Evaluarile-pilot la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a vor avea loc in intervalul 9-23 Mai
07.03.2012 | A aparut numarul 12 al revistei Stiinta si Tehnica
06.03.2012 | Cat de mari sunt taxele scolare in tarile dezvoltate si cat de facil este accesul studentilor la burse si imprumuturi

 vezi toata lista
 

De ce obtin elevii romani rezultate submediocre la testele internationale?

SHARE: tweet this

In ceea ce priveste educatia, una dintre constantele ultimilor ani a fost continua degradare a rezultatelor obtinute de elevii romani la testele internationale. Astfel, Romania a ajuns sa ocupe unul dintre ultimele locuri in Europa la aceste teste, iar perspectivele pe termen scurt sau mediu nu sunt deloc incurajatoare.

Despre ce rezultate si clasamente discutam:  

1. PISA (Programme for International Student Assessment) reprezinta un program initiat de OECD prin intermediul caruia sunt verificate, pe baza unui chestionar standardizat, cunostintele elevilor in varsta de 15 ani. Acest studiu este repetat la fiecare trei ani, Romania participand pentru prima data in urma cu 10 ani.
In anul 2000, România s-a clasat pe locul 34 din 43 de tari participante, in 2003 pe locul 34 din 38 de tari, iar in 2006 pe locul 47 din 56 de state la citire, si pe locul 45 din 57 de state la matematica (penultimul loc in Europa, dupa Muntenegru). Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile in decembrie 2010.

2. TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study) este un studiu  efectuat la fiecare 4 ani, intentia fiind aceea de a investiga achizitiile educationale ale elevilor din diferite tari ale lumii. Sunt verificati elevii din ultimele clase ale ciclului primar si gimnazial (clasele a IV-a si a VIII-a in cazul nostru), Romania participand pentru prima data in anul 1995, an in care ne-am clasat pe locul 34 din 41 de tari la matematica si pe locul 31 la stiinte. In 2007 ne-am clasat pe locul 26 din 48 de tari la matematica (peultimul loc in Europa, dupa Bosnia, detalii aici) si pe 28 la stiinte (ultimul loc in Europa, detalii aici). In imaginea alaturata se poate observa "performanta" Romaniei la testul TIMSS in anul 1999, click pe imagine pentru marire. 

3. PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) este un alt studiu initiat de aceeasi echipa care gestioneaza TIMSS. Filosofia este similara, numai ca studiul testeaza, din cinci in cinci ani, competentele lingvistice ale elevilor din ultimul an al invatamantului primar. In anul 2001, Romania s-a clasat pe locul 22 din 35 de tari, iar in anul 2006 pe locul 36 din 45.

Mai mult, aceste teste internationale indica o corelare a rezultatelor, in sensul ca tarile care au obtinut rezultate bune sau mai putin bune sunt in general aceleasi in toate cele trei clasamente.

Care ar fi explicatiile acestor clasari submediocre? Dincolo de gradul de dezvoltare economica, de calitatea slaba a actului educational sau de gradul de finantare al educatiei, mai exista un element care face diferenta intre tari: valorile sociale specifice fiecarui popor in parte, subiect pe care l-am abordat aici.

Aceste valori sociale au fost impartite de catre cercetatori in doua sectiuni complet opuse: pe de o parte avem orientarea catre autonomie in educatia copiilor, valorile sociale aferente acestei orientari fiind autonomia, creativitatea, responsabilitatea si independenta, iar pe de alta parte avem orientarea catre autoritate, principalele valori sociale fiind in acest caz religiozitatea, obedienta, respectul pentru caile batute. In cazul tarilor analizate, Romania se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste orientarea catre autonomie (ceea ce inseamna implicit ca ne situam pe primul loc in functie de orientarea spre autoritate), pe primul loc situandu-se Danemarca, Germania si Elvetia.

Conform cercetatorului Bogdan Voicu, autor al studiului "Impactul valorilor sociale asupra rezultatelor scolare", studiu care sta la baza acestui material, incurajarea autonomiei constituie un impuls catre dezvoltare personala, ca parte a unui mix valoric ce stimuleaza interesul fata de autorealizare si autoafirmare.

Analizand rezultatele diverselor tari la testele internationale si comparandu-le cu gradul de orientare catre autonomie sau catre autoritarism, Bogdan Voicu a demonstrat empiric faptul ca, pana la un punct, rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat orientarea catre autonomie este mai mare.

In acest sens, devine evident faptul ca elevii din societatile mai orientate catre autonomie individuala vor tinde sa isi dezvolte mai repede si mai mult propriile competente, insa exista o anumita nevoie de disciplina in achizitionarea cunostintelor transmise de scoala, care sa completeze formarea abilitatilor de utilizare a lor. De aici asteptarea ca orientarea catre autonomie sa constituie o preconditie pentru a obtine performante inalte si, incepand de la un punct, adaosul adus de o crestere a orientari catre autonomie sa nu mai fie unul ridicat.

Concluzie

Studiul mentionat mai sus arata ca, in general, cu cat orientarea spre valorile sociale specifice autonomiei in educatia tinerelor generatii este mai puternica, cu atat rezultatele la testele internationale sunt mai bune si invers. Cum in Romania orientarea spre autonomie este extrem de putin prezenta, se poate deduce ca acest lucru explica in parte notele slabe obtinute de elevii romani la aceste teste.

Mai exista insa o problema – valorile sociale nu se schimba semnificativ peste noapte ci in cateva generatii, astfel ca influenta negativa a acestor valori asupra sistemului de invatamant vor persista mult timp de acum inainte.

Pe de alta parte, conform lui Bogdan Voicu, Romania se confrunta cu doua procese care pot sustine schimbarea valorilor sociale. In primul rand, tara noastra importa reguli institutionale provenite din Uniunea Europeana, reguli care sunt construite in jurul unor valori mai apropiate de promovarea autonomiei individuale. In al doilea rand, romanii plecati dincolo pot reprezenta de asemenea unul dintre factorii de schimbare datorita faptului ca acestia preiau prin contagiune valori sociale tipice societatilor vestice si le aduc, sub forma de import, in comunitatile de origine.

In masura in care prestigiul in comunitatea de origine este unul ridicat, valorile lor sunt preluate si de acei membri ai comunitatii care nu au emigrat. De aici o alta sursa pentru o schimbare valorica ceva mai accelerata decat cea generata in mod obisnuit de socializarea primara.

orgonascristian@yahoo.com

foto: adevarul.ro

11.10.2010

Numar de vizualizari: 9462